Vernisaj Babel





Cristian Vidican are un background artistic, timp de 14 ani a activat în domeniul artei muzicale, iar de 9 luni de zile (cifră simbolică), și-a orientat sensibilitatea asupra artei plastice. Din acest punct de vedere am putea spune că este un nou-născut în domeniul picturii. Cristian posedă calitățile și frumusețea unui nou-născut: sinceritatea, curajul de exprimare, nedisimularea și transparența – trăsături pe care le remarcăm în opera sa indiferent de tabloul la care privim.
Cristian pictează ca să se redescopere pe sine, universul său interior și exterior, lumea într-o multitudine de fațete și culori.
Pictura i-a readus artistului echilibrul interior, libertatea și pacea. În contrast cu tumultul stresului cotidian, pictura îl liniștește și îi readuce zâmbetul, îl învață să râdă în hohote și să se bucure de viață.
Arta a înviat în el ceva curat, ceva pur, acea sensibilitate roditoare...iar rodul muncii sale ne-a adus astăzi aici, punându-ne laolaltă, unindu-ne. Arta sa unește oamenii în jurul unor valori comune.
Babel este un nume cu rezonanță în istoria umanității, el este asociat cu unirea oamenilor în vederea unui scop comun: atingerea cerului prin forțe proprii, în vederea obținerii succesului singuri, separat de Dumnezeu.
Turnul Babel avea ca și scop realizarea unui nume care să le aducă oamenilor faimă și stabilitate.
Babelul apare în Genesa ca și o încălcare a poruncii date de Dumnezeu oamenilor după Potop: creșteți, înmulțiți-vă și umpleți pământul!
Babelul lui Cristian are ca și scop unirea oamenilor, aducerea lor laolaltă, însă nu ca și o sfidare a Numelui lui Dumnezeu, ci ca și o înălțare a Lui. Din acest punct de vedere, viața și arta lui Cristian răspândesc paradoxal un Babel inversat: deoarece Cristian afirmă că viața și arta lui se datorează lui Dumnezeu și nu ar fi putut realiza nimic fără El.
Intenția lui Cristian nu este să atingă cerul prin opera sa, cu resurse proprii, ci este ca Cerul să se poată manifesta prin el și tablourile sale înspre lumea din jur.
Artistul care se bucură de admirația lui Cristian și care a reprezentat pentru acesta o sursă de inspirație și un mentor este maestrul Nicolae Maniu.
14 nov 2014

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cufundare în Isus de sărbători

Imagine
  Crăciunul acesta nu mă voi hrăni cu filme, dulciuri și cărți, mă voi hrăni cu Emanuel, Pâinea Vieții , până Cuvintele Lui devin parte din mine.   Nu voi înseta după El, ci voi veni la Izvorul Apelor vii și voi bea Apa Vieții…voi intra în ea, mă voi îmbiba în ea și ea în mine. Aleg ca aceste sărbători să nu fie produsul cuvintelor din jurul meu: “Ia! Dă! Fii!”.  Crăciunul acesta va fi produsul cuvintelor Sale: “Rămâi în Mine!” , căci nici un cuvânt care iese din gura Lui nu este lipsit de putere, de duh și viață.  Tot ce îmi doresc este să fiu cu El, care a dat totul să fie cu mine.  Dacă nu mă afund în El, mă voi scufunda în activism și perfecționism “de dragul” Lui, iar la final voi rămâne cu gustul amar al lipsei prezenței Sale.  Dacă nu mânânc și beau din El , o voi face din alte surse care promit mult dar sunt doar forme fără fond. Dacă nu este Isus cel mai strălucitor, alte lumini vor străluci mai tare și îmi vor muta atenția de pe Sărbătorit. ...
Citiți mai multe

Grădina inimii

Imagine
 - ilustrație din povestea Grădina Nalei *- Ce a început în Grădină s-a sfârșit tot într-o grădină... Dumnezeu se plimba în fiecare zi cu Adam prin grădina Eden. Adam admira creația iar Domnul pe cel care era coroana creației. Povesteau despre stele și soare, animale și plante, familie și ajutorul potrivit. Dădeau nume animalelor, gustau fructe și se minunau de bogăția grădinii. După cădere plimbările au încetat, discuțiile s-au oprit, grădina inimii lui Adam s-a transformat din una roditoare în una plină de spini, buruieni și zone de deșert. Isus a pășit pe acest pământ pentru ca să poată umbla prin grădina inimii noastre din nou, iar în urma pașilor Săi să crească iarbă, flori, rod. După ce a luat asupra-I la cruce toți spinii, buruienile, pălămida și deșertul inimii noastre, Îl regăsim pe Isus în grădină, acolo unde-I place să se plimbe. Dacă femeia a fost prima care a gustat moartea, tot o femeie e prima care vede Viața umblând prin grădină și Îl confundă cu Grădinarul (Ioan 20...
Citiți mai multe

Storytelling în familie

Imagine
Storytelling-ul înainte să fie o tehnică de comunicare folosită în diverse domenii a fost și va rămâne un mod natural și dezinhibat de relatare a poveștilor. Așa s-au păstrat și s-au dat mai departe adevărate comori în familie, comunitate sau chiar la nivel de popor și moștenire culturală. Storytelling-ul este arta povestirii ce duce la formarea unei conexiuni speciale între povestitor și ascultător.   Tata ne spunea povești foarte captivante, presărate cu umor și suspans. Avea un fascinant mod de a ne capta atenția cu povestirile sale. Rețin și acum poveștile lui despre Sadhu Sundar Singh, împreună cu trăirile pe care le aveam, îmi amintesc chiar și intonația vocii sale. Când a venit Sofia în familia noastră i-am dat ce am primit: povești. Ce am făcut diferit a fost să o implic și pe ea în procesul creativ de compunere și relatare a poveștilor…i-a plăcut enorm. Pentru noi  spunerea de povești a devenit o formă intimă de conectare de la inimă la inimă.  Dacă Sofia e...
Citiți mai multe